RETROSPECTIVĂ 2023 – Guvern

Actul de guvernare a fost marcat, în 2023, de rotativa la nivel de prim-ministru între principalele partide ale coaliţiei parlamentare, Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, dar şi de ieşirea din Guvern a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, odată cu această rocadă.

Executivul a fost condus până la mijlocul lunii iunie de liberalul Nicolae Ciucă, după care funcţia de premier a revenit social-democratului Marcel Ciolacu. Acesta a format un nou guvern de coaliţie, dar fără UDMR.

Anul 2023 a însemnat pentru Guvern continuarea îndeplinirii angajamentelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, renegocierea cu oficialii Comisiei Europene a unor puncte din PNRR, dar şi asumarea în Parlament a unui pachet de măsuri fiscal-bugetare şi de reorganizare a administraţiei centrale în vederea eficientizării colectării veniturilor la bugetul de stat şi a reducerii deficitelor bugetare.

Au fost continuate şi o serie de demersuri necesare în vederea îndeplinirii foii de parcurs privitoare la accederea la OCDE, dar şi unele referitoare la deblocarea situaţiei în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen.

În plan legislativ, Guvernul a aprobat, între altele, proiectul de lege referitor la prevenirea separării copilului de familie, proiectul de lege privind codul urbanismului, proiectele de lege ale Educaţiei şi proiectul noii legi a pensiilor.

Pe plan social, Executivul s-a confruntat cu situaţii excepţionale, gestionând, între altele, efectele cutremurelor înregistrate în judeţul Gorj, care au afectat peste 120 de clădiri, un tragic accident de muncă produs la Complexul Energetic Oltenia, o explozie a unei staţii de încărcare cu GPL în localitatea Crevedia – incidente soldate cu mai mulţi morţi şi pagube materiale – dar şi o grevă masivă a personalului din Educaţie.

Pe parcursul anului, Guvernul a continuat să acorde sprijin Ucrainei, atât din perspectiva asigurării de mijloace şi echipamente necesare ţării vecine în cadrul conflictului armat purtat cu Rusia, cât şi prin acordarea de asistenţă socială refugiaţilor ucraineni aflaţi pe teritoriul ţării noastre.

Premierii de la Bucureşti au reafirmat, totodată, susţinerea politică şi tehnică pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Executivul a avut de soluţionat şi aducerea în ţară a cetăţenilor români surprinşi pe teritoriul Israelului de declanşarea unui conflict armat cu gruparea palestiniană Hamas, dar şi a refugiaţilor cu cetăţenie română din Fâşia Gaza.

În 2023 Guvernul nu a făcut nicio rectificare bugetară, gestionând solicitările de suplimentări de bugete ale ministerelor şi celorlalte instituţii ale administraţiei centrale din Fondul de rezervă bugetară.