Notă analitică IPRE: Cum putem avansa procesul de reintegrare într-un climat politic favorabil?

Contextul politic din Republica Moldova este unul prielnic pentru dezvoltarea viziunilor strategice pe termen scurt și mediu. Mandatul de patru ani al actualei guvernări, complementat de suportul plenipotențiar pentru agenda de reformă a președintei Maia Sandu, pot crea premisele pentru avansarea procesului de reintegrare ale celor două maluri ale Nistrului. În condițiile unei majorități parlamentare și a unui guvern monocolor, dezvoltarea unui consens larg interinstituțional pe marginea dosarului transnistrean poate genera în timp unele progrese importante pe dimensiunea celor trei „coșuri”, cu accent pe conceptualizarea și prezentarea unei soluții politice pentru reintegrarea țării.

Aceasta este una din concluziile notei analitice elaborate de Mihai Mogîldea, Lider de echipă, Programul Europenizare, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care analizează necesitatea unei viziuni largi privind procesul de reintegrare a Republicii Moldova, precum și premisele politice pentru avansare a acestui proces.

Potrivit autorului, Guvernul de la Chișinău și-a manifestat de mai multe ori interesul pentru a avansa o soluție politică pentru reglementarea transnistreană. În prezent, există toate premisele de ordin politic pentru coabitarea capacităților și resurselor Parlamentului, Guvernului și Prezidenției în direcția redactării unei viziuni strategice pentru reintegrarea țării. Totuși, lipsa unui dialog permanent și sustenabil între legislativ și executiv pe dimensiunea dosarului transnistrean a limitat oportunitățile existente în acest sens. Noua Comisie specială a Parlamentului ar putea oferi noi oportunități pentru a remedia constrângerile din trecut.

Accentul pus pe sincronizarea eforturilor structurilor guvernamentale implicate în activitatea grupurilor sectoriale și Comisiei Unificate de Control (CUC), sub coordonarea Biroului politici de reintegrare, este unul binevenit și poate îmbunătăți participarea Chișinăului pe aceste platforme. Pentru atingerea acestui obiectiv, este necesară îmbunătățirea comunicării interinstituționale, dar și a interacțiunii cu mass-media, pentru a informa publicul larg despre dinamica la zi a dialogului sectorial cu Tiraspolul.

Pe termen scurt și mediu, autoritățile guvernamentale trebuie să întreprindă mai multe acțiuni pentru a remedia problemele identificate în cadrul acestei analize:

1. Dezvoltarea unei viziuni strategice pentru reintegrarea țării, pornind de la obiectivele menționate în programul de activitate al Guvernului. Agrearea acestei viziuni ar trebui să fie realizată prin consultarea partidelor parlamentare, Guvernului, Președinției și societății civile.
2. Consolidarea capacităților Biroului politici de reintegrare prin creșterea alocațiilor bugetare pentru activitatea acestuia pe parcursul anului 2022, și extinderea numărului de funcționari angajați în cadrul acestei structuri.
3. Utilizarea formatului 5+2 pentru promovarea viziunii strategice privind reintegrarea țării, pornind de la discuțiile pe marginea „coșului” trei. În cadrul acestui format, Republica Moldova ar trebui să insiste pe importanța inițierii negocierilor pe marginea reglementării politice a diferendului transnistrean.
4. Coagularea eforturilor MAEIE și Biroului politici de reintegrare pentru susținerea, pe platformele internaționale, a retragerii imediate a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și înlocuirea misiunii de pacificare cu o misiune civilă cu mandat internațional.
5. Intensificarea activităților de comunicare ale Biroului politici de reintegrare și Parlamentului pe marginea evoluțiilor curente și acțiunilor planificate în viitorul apropiat de către autorități. Este necesară desfășurarea unor campanii de informare în mediul online privind rezultatele implementării deciziilor protocolare „Berlin Plus” și a măsurilor de consolidare a încrederii.
6. Implicarea societății civile în procesul de consultare a principalelor documente strategice și înțelegeri sectoriale ce vizează procesul de reintegrare al țării. Guvernul ar putea să creeze un consiliu consultativ pe lângă Biroul politici de reintegrare, dedicat dialogului cu societatea civilă și mediul de experți.

Pentru mai multe detalii, consultați Nota analitică disponibilă aici.

Nota analitică a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia KAS.