Declarație de presă
UE ne oferă, prin PNRR, un adevărat colac de salvare, iar noi le datorăm cetăţenilor, cu atât mai mult persoanelor vulnerabile oportunitatea de a beneficia de o serie de reforme care vor constitui fundamentul necesar pentru a rezista – şi chiar a supravieţui – în viitor.
Guvernul trebuie să implementeze măsuri prin care să asigure monitorizarea, evaluarea şi îndeplinirea indicatorilor şi ţintelor asumate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Nu putem considera că s-a realizat ceva notabil doar prin majorarea venitului minim brut de la 390 de lei (79 de euro), în 2007, la 2300 de lei (465 de euro) în 2021!
S-au făcut progrese lente în combaterea fenomenului de pauperizare a populaţiei, chiar dacă una dintre cerinţele fundamentale stabilite de la aderarea României la UE a fost eradicarea corupţiei omniprezente, România a primit 15,4 miliarde de euro în perioada 2007-2013, iar alte 17,6 miliarde de euro în perioada 2014-2020, pentru investiţii în infrastructură. Cu toate acestea, România a rămas singura ţară din UE care nu a reuşit să folosească valul de finanţare structurală pe care a primit-o de la aderare din cauza planificării inadecvate şi guvernării.
În acelaşi timp, infrastructura subdezvoltată, drumurile periculoase şi birocraţia excesivă continuă să persiste, provocând un stres continuu pe toate palierele, căruia trebuie să-i facem faţă zilnic. Anul trecut, aproape un milion de români au solicitat să rămână în Marea Britanie în cadrul unui program de rezidenţă post-Brexit. Potrivit Agenţiei Federale pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Germania, numărul cetăţenilor români angajaţi în Germania a crescut de la peste 88.000 în ianuarie 2014 la aproape 463.000 în septembrie 2021.
Aproximativ o treime dintre cetăţenii care încă locuiesc în ţară – se află sub ameninţarea constantă a sărăciei şi excluziunii sociale, aproximativ 45% dintre români îşi încălzesc casele în principal cu sobe pe lemne, folosind adesea crengi sau ştiuleţi de porumb uscaţi, aproape 10% dintre copiii din România merg la culcare înfometaţi în fiecare noapte, iar un sfert dintre cetăţenii ţării încă mai folosesc toalete în aer liber.
Potrivit unei cercetări recente Salvaţi Copiii României, probabilitatea sărăciei şi excluziunii sociale în rândul copiilor români a crescut pentru prima dată în cinci ani (36,3%), pandemia având un impact deosebit de negativ asupra copiilor cei mai vulnerabili, situaţia fiind deosebit de gravă pentru copiii cu dizabilităţi, copiii romi şi copiii aflaţi în condiţii nesigure. Până la sfârşitul lunii decembrie 2020, numărul copiilor lăsaţi în urmă de părinţii lor care lucrează în străinătate a crescut la 75.136, dintre care 13.253 aveau ambii părinţi plecaţi în străinătate. Majoritatea copiilor sunt îngrijiţi de bunici sau alte rude, deşi există ocazii în care tinerii sunt lăsaţi singuri sau plasaţi într-un sistem alternativ de protecţie.
În ciuda faptului că asistenţa medicală pentru copii este gratuită, diferenţele regionale şi decalajul urban/rural, precum şi listele de aşteptare şi banii limitati alocaţi sistemului medical, obligă familiile să apeleze la serviciile medicale private, care nu sunt la îndemâna oricui. Potrivit unui alt sondaj Salvaţi Copiii României din aprilie 2020, 23% dintre părinţi nu au putut cumpăra medicamente pentru copiii lor, în timp ce 15% au indicat că nu au acces la îngrijiri medicale pediatrice (cum, de exemplu, este cazul oraşului Murgeni, judeţul Vaslui).
Mulţi cetăţeni nu primesc ajutorul de care au nevoie, angajatorii fac numeroase abuzuri, mizând pe starea socială a angajaţilor, iar locurile din instituţiile care ar trebui să îi protejeze sunt ocupate, în bună parte, politic, rezultând, astfel, o administraţie total ineficientă.
Comparaţia dintre nivelul coşului zilnic al românului de rând şi cel al locuitorilor din Vestul Europei nici nu îşi are rostul! Salvarea vieţilor, transformarea lor, reducerea inechităţilor sociale şi oferirea unei şanse reale tuturor copiilor, indiferent de originea lor socio-economică sau etnică, indiferent dacă locuiesc în medii urbane sau rurale, ar trebui să devină o politică prioritară a Guvernului!
Vă asigur că, în calitate de parlamentar AUR, de mamă, alături de colegii mei, voi face tot ce îmi stă în putinţă, prin toate instrumentele de care dispun, pentru a interveni în combaterea sărăciei din România.
Deputat AUR Vaslui
Enachi Raisa
(Foto: Romania TV)
Mai multe articole
România are nevoie de un preşedinte social-democrat, iar Republica Moldova de un partid social-democrat de stânga puternic
Fără justiţie socială, democraţia moare!
Partidul Alternativa Dreaptă îşi anunţă lista de candidaţi pentru alegerile europarlamentare