Deputatul PNL Onuţ Valeriu Atanasiu susţine majorarea fondurilor destinate împăduririlor

Declaraţie de presă

Despărţirea de comunism şi creşterea constantă a puterii de cumpărare au dus la împlinirea unuia dintre cele mai importante vise ale românilor: cel de a avea o maşină. Dacă în 1990 era înregistrat aproximativ un milion de autoturisme, s-a ajuns în prezent la aproximativ nouă milioane, conform Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor.

Pentru că puţini îşi permit maşini noi sau aproape noi, patru din cinci vehicule sunt în realitate hârburi pe roţi. Cele două axe, cea a mulţimii (de nouă ori mai multe) şi a vechimii (78% mai vechi de zece ani) generează un factor important: poluare.

Una dintre soluţiile simple, la îndemână, este cea a împăduririlor, capitol la care ţara noastră înregistrează deficienţe serioase.

Potrivit Eurostat, în 2020 pădurile reprezentau 38% din suprafaţa Uniunii Europene. Este un capitol la care, din păcate, România stă destul de prost, cu un procent de 29% şi un fond de pădure de 6,9 milioane de hectare. Dacă ne raportăm la 2016, când erau peste 7 milioane de hectare, este un declin, dar e mult mai bine decât era în 1971 (6,3 milioane hectare) sau în 1990 (6,4 milioane de hectare).

Suntem în faţa unei perioade propice pentru plantări, primăvara, şi ar trebui să ne orientăm prioritar către cele mai afectate regiuni.

Şapte zone se confruntă cu un deficit cumplit de vegetaţie forestieră, suprafaţa ocupată de păduri fiind de sub zece procente. Este vorba de municipiul Bucureşti cu doar 3%, de Călăraşi, Teleorman, Brăila, Constanţa, Ialomiţa şi Galaţi.

Întâmplător, sunt regiuni puternic afectate iarna de viscol iar campania de plantare ar putea ţine cont de acest lucru, pentru a crea o perdea forestieră care să protejeze cele mai afectate zone.

Cele şapte ar trebui urmate de alte şapte, unde procentele sunt modeste, respectiv între 10 şi 14%: Olt, Botoşani, Giurgiu, Dolj, Timiş, Tulcea, Vaslui.

Există inclusiv fonduri europene pe care ne putem baza în această nouă campanie dar ar putea fi şi o mai bună alocare de fonduri din partea instituţiilor statului. În Planul Naţional Strategic 2023 – 2027, din cele 736 de milioane destinate capitolului ‘mediu şi climă’ doar un procent ar fi destinat zonelor forestiere.

Spre comparaţie, ţările Uniunii Europene, ce stau oricum mai bine la capitolul suprafaţă verde, alocă peste 5 % din finanţările disponibile ale Planurilor de Dezvoltare Rurală pentru domeniul pădurilor.

Dacă ne dorim cu adevărat să reducem poluarea, dacă vrem să limităm efectele viscolelor şi să mărim suprafaţa împădurită, trebuie regândit şi bugetul alocat acestui domeniu.

Onuţ Valeriu Atanasiu
Deputat PNL