Eurodeputaţii ameninţă cu o acţiune în justiţie împotriva deciziei CE de deblocare a unor fonduri pentru Ungaria

Eurodeputaţi din principalele grupuri politice din Parlamentul European au convenit marţi asupra unui proiect de rezoluţie care deschide calea pentru un recurs la Curtea de Justiţie a UE împotriva deciziei Comisiei Europene de a debloca fonduri pentru Ungaria, relatează AFP.

‘Vom contesta deblocarea a 10 miliarde de euro pentru Ungaria’, a declarat europarlamentarul german Daniel Freund (Verzi) pe reţeaua de socializare X.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să se adreseze pe acest subiect miercuri dimineaţă Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg.

La 13 decembrie, în ajunul unui summit al statelor din UE în care premierul naţionalist ungar Viktor Orban ameninţa să blocheze lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina şi ajutorul pentru această ţară, Comisia Europeană a anunţat deblocarea a 10,2 miliarde de euro din fondurile UE îngheţate până atunci.

Comisia a explicat această deblocare prin reformele întreprinse de Budapesta pentru a respecta o serie de condiţii menite să îmbunătăţească independenţa sistemului judiciar maghiar.

Dar anunţul a declanşat proteste în Parlamentul European, unde eurodeputaţi au acuzat Bruxellesul că ‘a cedat şantajului’ lui Viktor Orban.

Proiectul de rezoluţie, iniţiat de deputaţi europeni din PPE (dreapta), S&D (socialişti şi democraţi), Renew Europe (centrişti şi liberali), Verzi şi Stânga (stânga radicală), exprimă ‘regretul’ şi ‘îngrijorările serioase’ ale Parlamentului European cu privire la decizie.

Europarlamentarii consideră că, ‘chiar şi după reformele sale recente, Ungaria nu îndeplineşte standardele (UE) privind independenţa judiciară’. Ei mai subliniază că, ‘de câţiva ani, statul de drept se deteriorează în Ungaria din cauza acţiunilor guvernului său’.

De asemenea, Parlamentul European regretă ‘profund’ faptul că statele membre nu avansează cu o procedură iniţiată în 2018 împotriva Ungariei, şi le îndeamnă să ‘treacă la acţiune’. Acest mecanism al Articolului 7 poate duce, teoretic, la suspendarea dreptului de vot pentru un stat membru care nu respectă valorile fundamentale ale UE.

O petiţie lansată de europarlamentarul finlandez Petri Sarvamaa (PPE) şi semnată de 125 de eurodeputaţi solicită în mod explicit Consiliului (statelor membre) să facă următorul pas în această procedură, care deschide calea pentru o decizie ulterioară privind privarea de dreptul de vot în Consiliu.

În total, 21 de miliarde de euro din fondurile UE destinate Ungariei sunt încă îngheţate de blocul comunitar în cadrul diferitelor proceduri din cauza presupuselor încălcări ale statului de drept de către Budapesta.