Partidul Popular European dă startul campaniei sale electorale într-un congres la Bucureşti

Partidul Popular European (PPE) se reuneşte în congres miercuri şi joi la Bucureşti pentru a marca startul campaniei sale electorale pentru alegerile europene din iunie, în care sondajele de opinie îl plasează drept prima forţă politică.

Atenţia se va concentra asupra politicienei germane Ursula von der Leyen (65 de ani), actuala şefă a Comisiei Europene, care este candidata unică pentru a conduce lista popularilor la scrutinul european şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia executivului comunitar.

În aceşti cinci ani, nu numai pasiunea mea pentru Europa a crescut, ci, desigur, şi experienţa mea despre cât de mult poate realiza această Europă pentru cetăţenii săi, a spus Ursula von der Leyen la anunţarea candidaturii, în februarie.

Von der Leyen a menţionat lupta împotriva consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus şi promovarea investiţiilor într-o industrie curată şi digitală drept două dintre succesele primului său mandat. Am orientat Europa către viitor şi către sarcinile viitorului, a spus ea.

Cel mai important lucru sunt democraţia, statul de drept pe care îl apărăm şi pacea pe care o avem împreună, a mai declarat Von der Leyen cu altă ocazie, de asemenea în februarie.

Ea a spus că în campania electorală le va transmite clar preşedintelui rus Vladimir Putin şi partidelor de extremă dreapta din Europa că ‘democraţia din Europa le va sta în cale’. ‘Ei vor să o distrugă, vor să distrugă Europa şi de aceea este atât de important ca oamenii să contribuie la asigurarea păstrării Europei lor’, a subliniat ea.

Ursula von der Leyen a devenit prima femeie care conduce Comisia Europeană când a fost aleasă în funcţie în 2019, un post care o plasează în fruntea a aproximativ 32.000 de angajaţi ai UE, precum şi a unei mari părţi din agenda politică a blocului comunitar.

În calitate de preşedintă a Comisiei Europene, ea reprezintă frecvent blocul comunitar la aproape toate summiturile internaţionale majore, cum ar fi G7 şi G20. Revista americană Forbes a numit-o recent pe Ursula von der Leyen ‘cea mai puternică femeie din lume’.

Mandatul său la conducerea Comisiei Europene a fost marcat de războiul din Ucraina – în care UE a oferit ajutor militar letal pentru prima dată în istoria sa – şi de pandemia de COVID-19.

Ea exercită, de asemenea, o influenţă semnificativă asupra comerţului, concurenţei şi politicii de mediu a UE şi a sprijinit eforturile de a face blocul comunitar neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Prezenţa a 11 şefi de stat şi de guvern din UE

În afara alegerii Ursulei von der Leyen drept candidată pentru şefia CE, congresul PPE va adopta de asemenea şi manifestul electoral în perspectiva alegerilor europene de la 6-9 iunie.

La reuniune a fost confirmată prezenţa a 11 şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, la care se adaugă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, şi preşedintele PPE, Manfred Weber.

Cei 11 şefi de stat şi de guvern din UE care vor lua cuvântul la congres sunt preşedintele României, Klaus Iohannis, premierul finlandez Petteri Orpo, premierul luxemburghez Luc Frieden, premierul suedez Ulf Kristersson, premierul cipriot Nikos Christodoulides, cancelarul austriac Karl Nehammer, premierul irlandez Leo Varadkar, premierul croat Andrej Plenkovic, premierul polonez Donald Tusk, premierul elen Kyriakos Mitsotakis şi şefa guvernului lituanian, Ingrida Šimonyte.

La eveniment vor participa şi lideri europeni din afara UE, membri ai PPE, cum ar fi preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, sau preşedinta Elveţiei, Viola Amherd, care vor lua cuvântul în prima zi a reuniunii.

La congres au fost invitaţi să ia parte aproximativ 2.000 de participanţi din 44 de ţări.

Co-găzduit de Partidul Naţional Liberal (PNL), preşedintele PPE, Manfred Weber, şi secretarul general al PPE, Thanasis Bakolas, congresul va reuni familia politică populară europeană ‘pentru a reafirma valorile şi principiile noastre politice, pentru a se concentra pe pregătirile pentru alegerile pentru Parlamentul European din iunie, pentru a adopta manifestul PPE, precum şi pentru a alege candidatul principal al partidului la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene’, se arată pe site-ul dedicat evenimentului.

Prima zi, miercuri, se va deschide cu cuvântul de bun venit al preşedintelui PNL, Nicolae Ciucă, al preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, şi al preşedintelui PPE, Manfred Weber.

Va urma o dezbatere despre ‘vocea satelor, oraşelor şi regiunilor’, continuată de discuţii de grup în stil Davos, concentrate pe trei teme: securitatea şi apărarea; solidaritatea între generaţii; economia şi locurile de muncă.

Apoi, vor avea intervenţii şefi de stat şi de guvern europeni din afara UE, precum şi lideri de partide de opoziţie din afara UE, afiliate PPE, printre care şi lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia.

Prima zi se va încheia cu prezentarea şi votarea manifestului PPE pentru alegerile europene.

A doua zi a congresului, joi, va fi dedicată alegerii candidatului principal al PPE la preşedinţia Comisiei Europene.

În prima parte a zilei, vor avea intervenţii în sesiunea plenară lideri de partide de opoziţie din UE.

Acestea vor fi urmate de o intervenţie a preşedintelui PPE, Manfred Weber, şi de un discurs al candidatei Ursula von der Leyen.

Va urma votul secret pentru alegerea capului de listă al PPE pentru alegeri.

Reuniunea va fi continuată apoi de intervenţii ale unor vicepremieri PPE din UE, urmate de intervenţiile şefilor de stat şi de guvern din UE.

Ziua se va încheia cu discursuri ale preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, urmate de anunţarea rezultatului votului şi de discursul de acceptare a candidaturii de către candidatul PPE pentru şefia CE.

Congresul este cel mai înalt organism decizional al partidului. Este cel mai important eveniment pentru partid şi are loc de obicei la fiecare trei ani.

Congresul are ca funcţii principale să aleagă preşedinţia PPE, să decidă asupra principalelor documente de politici şi programe electorale şi să ofere o platformă pentru şefii de guvern şi liderii de partid PPE.

Miza alegerilor

Alegerile europene vor conduce la o reînnoire a şefilor principalelor instituţii ale Uniunii Europene, inclusiv a Comisiei Europene, care trebuie să reflecte echilibrul politic rezultat în urma scrutinului.

Partidul Popular European (PPE) are cei mai mulţi şefi de stat şi de guvern din UE şi este de aşteptat să iasă pe primul loc în alegeri, conform sondajelor, urmat de Partidului Socialiştilor Europeni (PES), care, într-un congres desfăşurat la Roma, l-a ales la finalul săptămânii trecute drept cap de listă la alegerile europene pe luxemburghezul Nicolas Schmit.

Însă, cu patru luni înainte de alegeri, partidele de extremă dreapta îşi arată ambiţiile, exploatând îngrijorările alegătorilor cu privire la încetinirea economică, reglementările de mediu şi politica de azil.

Mai multe sondaje de opinie relevă o creştere puternică a grupului Identitate şi Democraţie (ID), care reuneşte Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen (RN, Franţa), partidul belgian Vlaams Belang, AfD din Germania şi FPO din Austria.

ID ar putea deveni al treilea grup din Parlamentul European, depăşindu-i pe liberalii din Renew, care sunt cotaţi pe aceeaşi poziţie cu un pol radical de dreapta în creştere, coagulat în jurul formaţiunii Fratelli d’Italia a premierului italian Giorgia Meloni, partidului polonez Lege şi Justiţie (PiS) şi formaţiunii Vox din Spania.

Prin convenţie, la şefia Comisiei Europene este ales candidatul din gruparea politică clasată pe primul loc la alegerile europene. În condiţiile în care sondajele arată că PPE are un avans puternic, iar Ursula von der Leyen se bucură de un sprijin larg în rândul liderilor din UE, ea este cel mai bine plasată să câştige un nou mandat.

Cel mai mare obstacol ar putea fi confirmarea Comisiei sale de către o majoritate în Parlamentul European.

Dacă dreapta radicală va ieşi mai puternică din alegeri, riscă să înăsprească politica privind migraţia şi să facă mai dificilă adoptarea multor măsuri, în special a legislaţiei de mediu.